Cultură şi tradiţii
Portul popular din Viştea este practic şi frumos. Femeile poartă iarna ie de bumbac cu flori cusute cu mâna, cheptăriţe din piele de miel, şorţ cu flori roşii pe fond negru, iar pe cap, fetele şi feciorii poartă pălărie, iar femeile căsătorite cârpe. O trăsătură a vestimentaţiei populare este că toate piesele sunt bine strânse pe corp, ceea ce dă o notă de supleţe. Costumul bărbătesc este compus din cămaşă, pantaloon de cânepă şi haină de lână. Cheptarele sunt făcute de meşteri din Viştea de Jos sau din Rucăr. Tradiţii Cele mai multe obiceiuri populare ale comunei erau legate de vârsta copilului.
Jocul stătea în mijlocul multor obiceiuri ale localnicilor din Viştea. Printre jocuri se numără: învârtita, haţegana, brâul, sârba, hodoroaga, raţa, romana. În anul 1939, a avut loc în Suedia la Stockholm, Congresul Internaţional al Ştiinţei Etnografice şi al Dansurilor Populare. La acest congres a participat ca reprezentantă a României, formaţia de dansuri din Viştea de Jos care a ocupat locul întâi. De atunci, în sat şi în întreaga comună, dansurile populare au avut o importanţă deosebită. În prezent se mai ţin doar câteva din aceste tradiţii: colindatul cetei de feciori în ajunul Crăciunului, şi colindatul Irozilor în ziua de Crăciun.
Muzeul Popular din Viştea de Jos reuneşte cele mai reprezentative piese de artă populară, fotografii, obiecte casnice, unelte de lucru- adunate de-a lungul timpului de sătenii din comună. Muzeul este folosit ca spaţiu didactic pentru elevii şcoliilor din comună, dar este şi un punct turistic important pentru cei care doresc să admire elemente din trecutul zonei.
|