Istoric
Comuna Viştea are organizarea actuală din anul 2004. Înainte de această dată comuna cuprindea pe lângă cele 5 sate: Viştea de Sus, Viştea de Jos, Viştişoara, Olteţ, Rucăr şi satul Drăguş. Începând cu anul 2004, a fost înfiinţată comuna Drăguş.
Prima atestare documentară scrisă a satelor Viştea datează de la începutul anului 1400. Este vorba despre o diplomă dată de domnitorul Mircea cel Bătrân.“Prin această diplomă Mircea de Bătrân a dăruit boierului Costea în cursul domniei sale Viştea de Jos, Viştea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos “. Acest document nu mai există însă, cel mai vechi document care s-a păstrat şi în care apare scris numele Viştea datează din 11 august 1511 şi este semnat de castelanul şi căpitanul Cetăţii Făgăraşului Paul de Thomor, prin care se recomfirma drepturile de stăpânire asupra moşiilor din Viştea. Începând cu secolul al XVI-lea, numele Viştea şi locuitorii ţinutului numiţi vişteni apar menţionaţi în numeroase scrieri istorice.
Fiecare sat al comunei are propria istorie, propria legendă, iar localnicii sunt mândri de înaintaşii lor. Satul Viştea de Sus a fost o localitate de graniţă între Ardeal şi România. Legenda spune că numele comunei a fost dat după numele unei ciobăniţe “Vişta” care s-a aşezat cu familia în această zonă.
Din Viştea Superioară (aşa cum se numea actualul sat Viştea de Sus), mai mulţi localnici au plecat mai spre câmpie, mai aproape de Olt şi astfel s-a înfiinţat şi satul Viştea de Jos.
În ceea ce priveşte Viştişoara, aceasta a fost la început un cătun al satului Viştea de Sus unde se adăposteau peste noapte în lunile în care munceau 
la pădure, localnicii din sat.
Cu timpul, o parte din ei s-au retas definitiv în Viştişoara unde au format o nouă aşezare. În ceea ce priveşte istoria satelor Olteţ şi Rucăr, aşezate de o parte şi de alta a Oltului, istoria spune că aceste aşezări au fost pur româneşti. O parte din populaţia satului Rucăr a emigrat în Argeş unde a format o nouă aşezare- Rucăr (judeţul Argeş). Ca dovadă stau numele specificice satului din Ţara Făgăraşului care se regăsesc mai târziu în arhivele noii localităţi.