Populație
Populaţie
Comuna Viştea este situată în judeţul Braşov şi are în componenţă cinci sate: Viştea de Jos (reşedinţă), Viştea de Sus, Olteţ, Rucăr şi Viştisoara.
Conform ultimului recensământ ( 2011) populaţia comunei este de 2026 de persoane, ce locuiesc în 970 de gospodării împărţite astfel:
| Localitate | Populaţie | Număr gospodării |
| Viştea de Sus | 549 | 256 |
| Viştea de Jos | 726 | 329 |
| Olteţ | 295 | 162 |
| Rucăr | 429 | 201 |
| Viştişoara | 27 | 22 |
| TOTAL: | 2026 | 970 |
Populaţia majoritară este de naţionalitate română, iar în ultimul timp a crescut şi numărul familiilor de etnie romă.
În ceea ce priveşte vârsta, populaţia este îmbătrânită. Majoritatea tinerilor au plecat la şcoală şi apoi la muncă în oraşele din jur: Făgăraş, Braşov, Sibiu sau în străinătate.
Religie
Populaţia majoritară este de religie ortodoxă. Înainte de 1950 în comună exista o comunitate Greco-Catolică puternică însă aceasta a fost asimilată de Biserica Ortodoxă. Pe raza comunei funcţionează următoarele puncte de cult şi monumente istorice.
- Viştea de Jos: două Biserici Ortodoxe, două monumente istorice, patru troiţe.
- Viştea de Sus: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Evenghelică.
- Olteţ: o Biserică Ortodoxă, două troiţe.
- Rucăr: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Baptistă.
Relief:
Comuna Viştea cuprinde o paletă largă de relief, ce se desfăşoară pe trei trepte astfel:
Treapta munţilor este cuprinsă între creasta Munţilor Făgăraşului şi zona submontană denumită „Sub Plai”. Întregul masiv muntos denumit Viştea Mare străbătut de râul cu acelaşi nume este modelat de roci dure de origine metamorfică constând într-o gamă variată de şisturi cristaline. Această zonă se întâlneşte în partea sudică a comunei, dincolo de satele Viştea de Sus şi Viştişoara.
Treapa dealurilor este cel de-al doilea etaj geomorfologic şi este format din zona colinară înaltă ( satul Viştişoara) şi zona colinară piemontană (satul Viştea de Sus şi dealurile Rucărului)
Treapta câmpiei piemontane este rezultatul depunerilor de aluviuni. Apele au cărat şi depozitat pietre, pietriş, nisipuri, marne şi argile nisipoase ce s-au stratificat. Această formă de relief se întâlneşte în partea nordică a comunei în satele Olteţ şi Rucăr.
Ape:
Comuna Viştea este traversată de numeroase ape.
Cel mai important râu este Oltul care străbate comuna prin satele Viştea de Jos, Olteţ şi Rucăr.
Râul Viştea care se formează din doi afluenţi Viştea Mare şi Viştişoara străbate satele Viştişoara, Viştea de Sus şi Viştea de Jos.
Alte ape, mai mici care străbat satele comunei sunt Corbi, Olteţ, Ruginoasa şi Guşata. Toate acestea se varsă în râul Olt.
Pe râul Olt se află hidrocentrala Viştea, care produce energie electrică şi care regularizează cursul Oltului. În condiţii de ploi abundente cursul Oltului producea inundaţii, ce afectau cele trei sate prin care trecea.
Pe râul Viştea Mare se află sus în munţi Cascada Moara Oaghi
În ceea ce priveşte clima, comuna Viştea, ca întreagă Ţara Făgăraşului aparţine zonei temperat-continentale, dominată fiind de circulaţia atmosferică din nord-vest. Astfel, verile sunt răcoroase, iernile reci şi în general se înregistrează precipitaţii abundente tot timpul anului. Datorită reliefului, clima din comuna Viştea are şi anumite particularităţi. Astfel prezenţa lanţului muntos la sud cu înălţimi de peste 2500 de metri, orientarea spre nord a celor două văi, Viştişoara şi Viştea Mare, alternarea formelor de relief ( de la munte, la câmpie) duc la anumite diferenţe între zona sudică a comunei care este mai răcoroasă şi zona nordică, situată dincolo de râul Olt unde clima este mai blândă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 8 grade Celsius, iar media anuală a precipitaţiilor este de 750 ml/ mp.
Vegetaţia:
Relieful variat, condiţiile climatice şi caracteristicile solului au determinat o vegetaţie diversificată:
- Vegetaţia alpină se întâlneşte pe versanţii cei mai înalţi între 1700 şi 2500 m. Cele mai reprezentative plante sunt: lâna caprei, garofiţa de munte, piciorul cocoşului de munte. În zona cuprinsă între 1700 şi 2000m se găseşte şi o vegetaţie lemnoasă reprezentată de arinul de munte, jneapănul şi iedera. Păşunile ocupă suprafaţa cea mai întinsă în această zonă.
- Vegetaţia forestieră cuprinde păduri de răşinoase ( molid, brad alb, pin), de fag, şi de stejar.
- Vegetaţia de pajişti şi chiar terenul agricol a luat locul unor păduri în urma defrişărilor. Specific acestei zone este cultivarea cartofului şi a porumbului. Sunt de asemenea livezi, iar în zonele de câmpie, grădini de zarzavaturi. Pământul în cea mai mare parte este roditor, îndeosebi în şesurile de pe valea Otului. În satele Olteţ şi Rucăr, locuitorii se ocupă cu viticultura, pomicultura şi legumicultura. Varza din Rucăr este renumită în întreg ţinutul Făgăraşului.
- Vegetaţia de luncă este specifică datorită solului aluvionar şi umidităţii ridicate. Aici se găseşte salcia, răchita, coada calului, măcrişul şi mai rar, trestia.
În ceea ce priveşte suprafaţele de terenuri, situaţia se prezintă astfel:
Teren arabil 1987 ha , Păşune 1750 ha , Fâneţe 1863 ha , Păduri 2385 ha , TOTAL 7985 ha
Fauna:
Strâns legată de vegetaţie şi fauna este bogată şi variată: de la capra neagră din zona alpină, la ursul brun, cerb, căprioară, veveriţă, jder, râs , lup, mistreţ, iepure şi vulpe în zona pădurilor şi până la şoarecele de camp şi hârciogul din zona pajiştilor. Apele din comună sunt bogate în peşte, remarcându-se în mod deosebit păstrăvul.
